Categories
Dicționarul explicativ al limbii române ediția a II-a pub-1998

koine

KOINÉ s. f. (Lingv.) Variantă lingvistică ce servește comunicării între vorbitori de dialecte sau graiuri diferite; limbă comună (b). – Din fr. koiné.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *