Categorii
Dicționarul limbii române literare vechi (1640-1780) - Termeni regionali pub-1987

acolisitură

ACOLISITURĂ s.f. (Trans. SV) Insistență. Săvai nu s-ară scula să-i dea lui pentru ce e priiaten lui, iară pentru acolisitura lui scula-se-va și-i va da. N TEST. (1648).
Etimologie: acolisi + suf. -tură.
Vezi și acolisi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *