Categories
Dicționarul etimologic român pub-1958-1966

inter

inter- Pref. care adaugă unor cuvinte sensul sp. entre. Lat. inter-, cf. între. Apare într-o serie de neol. împrumutate limbii fr., din care unele circulă și în rom. în forma lor simplă (intercontinental, cf. continental; interlocutor, cf. locutor; internațional); în alte cazuri, s-a adăugat unui cuvînt rom., prin analogie cu cuvîntul fr. corespunzător (interpune, ca fr. interposer; interveni, ca fr. intervenir; interzice, ca fr. interdire). În sfîrșit, adesea apare și în cuvinte care nu se folosesc cu forma lor simplă (interferență, interjecție, interlop, intermitent, interpela, interpola, interpreta, interval etc.).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *