Categorii
Dicționaru limbii românești pub-1939

destrucțiune

destrucțiúne f. (lat. de-strúctio, -ónis; fr. destruction. V. con-strucțiune). Acțiunea de distrugere, nimicire: destrucțiunea Cartaginiĭ. – Și -úcție. Și di- (it. distruzione). Maĭ des distrúgere.

Categorii
Dicționaru limbii românești pub-1939

destructivitate

destructivitáte f. (d. destructiv; fr. destructivité). Aplicațiune, dispozițiune spre distrugere: criminaliĭ aŭ pe eĭ semnele distructivitățiĭ. – Și di-.

Categorii
Dicționaru limbii românești pub-1939

destructiv

destructív, -ă adj. (lat. destructivus). Care cauzează distrugere: acțiunea destructivă a apelor la suprafața pămîntuluĭ. – Și di- (it. distruttivo).

Categorii
Dicționaru limbii românești pub-1939

destructibilitate

destructibilitáte f. (d. destructibil). Proprietatea de a fi destructibil. – Și di-.

Categorii
Dicționaru limbii românești pub-1939

destructibil

destructíbil, -ă adj. (lat. destructibilis, fr. destructible). Care se poate distruge. – Și di- (it. distruttibile).