abhorá vb. tr. a avea oroare, aversiune; a urî, a detesta. (< fr. abhorrer, lat. abhorrere)
Marele dicționar de neologisme
abil
abíl1, -ă adj. 1. îndemânatic, dibaci, priceput. 2. (jur.) apt a îndeplini condițiile cerute de lege. (< fr. habile, lat. habilis)
aboral
aborál, -ă adj. opus, îndepărtat față de gură. (< germ. aboral)
abnega
abnegá vb. tr. a tăgădui, a nega, a se lepăda de ceva sau de cineva. (< lat. abnegare)
abdomino
ABDOMIN(O)- elem. „abdomen”. (< fr. abdomin/o/-, cf. lat. abdomen)