Categories
Dicționarul limbii române literare contemporane pub-1955-1957

pomăzuit

POMĂZUÍT, -Ă, pomăzuíți, -te, adj. (Înv.) 1. (Despre domni, mitropoliți, episcopi) Uns, miruit, învestit (cu o demnitate). 2. (Rar) Uns cu pomadă; pomădat. Ochii ei sticleau și era pieptănată și pomăzuită, de-i sta părul lins. ISPIRESCU, U. 21.

Categories
Dicționarul limbii române literare contemporane pub-1955-1957

pomăzui

POMĂZUÍ, pomăzuiésc, vb. IV. Tranz. (Înv.) 1. A învesti (un domnitor) în funcție, prin ungere cu mir; a mirui. Înalt-preasfințitul Teoctist ... a ieșit la direptate să pomăzuiască pe vodă Ștefan. SADOVEANU, F.J. 14. 2. A boteza. Nu-i mai ajunge tu să-mi pomăzuiești băietul. CONTEMPORANUL, VII 501.

Categories
Dicționarul limbii române literare contemporane pub-1955-1957

plointe

PLOÍNTE s.m. (Olt.) Timp ploios, abundență de ploaie. Seceta bântuie producerea mult mai adesea decât plointele. Nimeni din județ nu se plânge de plointe, dar de secetă se plânge toată lumea. I. IONESCU, P. 238.

Categories
Dicționarul limbii române literare contemporane pub-1955-1957

sâm

SÂM adj.m. v. sfânt (I).

Categories
Dicționarul limbii române literare contemporane pub-1955-1957

sâială

SÂIÁLĂ s.f. v. sfială.