efesean

efeseán, ~ă [At: COD. VOR. 2, 6^r/13 / P: še-an / Pl: šéni, šéne / E: Efes + -ean] (Înv) 1 smf Persoană care face parte din populația de bază a Efesului Si: (îvr) efeseianin. 2 smf Persoană care este originară din Efes. 3 smf Persoană care locuiește în Efes. 4-5 a Care aparține Efesului sau efesenilor (1). 6-7 a Privitor la Efes sau la efeseni (1). 8-9 a Specific Efesului sau efesenilor (1). 10-11 a (Originar) din Efes.

leg

legá1
[At: COD. VOR.1 10r/12 / Pzi: leg / E: ml ligare ]
1 vt (C. i. fire, funii, fâșii dintr-o țesătură etc.) A uni strâns capetele printr-un nod sau cu un ochi, fundă etc. pentru a forma un întreg Si: a înnoda, a strânge, a înnădi.
2 vt (Îe) A lega gura pânzei, lega nodurile, lega la gură A înnoda firele de la capătul urzelii înainte de a începe țesutul unei pânze pentru a nu se destrăma bătătura.
3 vt (Fig; îae) A începe cu bine un lucru sau o afacere.
4 vt (Fig; îae) A începe să-i meargă bine cuiva.
5 vt (Reg; îe) A lega băierile de la pungă A face economii.
6 vt (Reg; îae) A deveni mai econom, mulțumindu-se cu un trai mai modest.
7 vt (Îvp; îe) A lega tei (sau teie) de curmei (sau curmeie) A căuta subterfugii.
8 vt (Îvp; îae) A vorbi fără temei.
9 vt A înnoda șireturi, nojițe etc.. pentru a încheia sau pentru a fixa încălțămintea pe picior Si: a se încălța.
10 vt (Prc; c. i. opinci, obiele) A strânge pe picior cu ajutorul nojițelor.
11 vt (Reg; îe) Cât ți-ai lega nojița (sau nojițele) la un picior Foarte repede.
12 vt A face noduri, ochiuri de împletitură sau de plasă Si: a înnoda.
13 vt (Îc) Ac de ~t Croșetă.
14 vt (Îac) Andrea.
15 A petrece în jurul gâtului cravata, pe sub gulerul cămășii, fixând în față capetele printr-un nod special executat.
16 vt (Pex) A purta cravata după o anumită modă.
17 vrp (D. bărbați îndrăgostiți; îe) A-i lega calțaveta A fi foarte supus femeii iubite, făcându-i toate poftele.
18 vt A pune și a înnoda bani, obiecte de valoare într-un colț de batistă, basma, ștergar etc.. pentru a-i păstra sau a-i lua cu sine.
19 vt (Spc) A pune și a înnoda bani, obiecte de valoare într-un colț de batistă, basma, ștergar etc. pentru a-i oferi ca plată, ca pomană împreună cu obiectul în care au fost puși.
20 vt (C. i. fire, ștergare, năframe etc. de o culoare cu o anumită semnificație) A prinde de ceva prin înnodare pentru a aminti ceva sau ca semn a ceva.
21 vt (Spc; c. i. cozile împletite ale femeilor; urmat de determinările „în cunună”, „una peste alta”) A împreuna prin înfășurare în jurul capului ori prin petrecerea peste cap dintr-o parte în alta.
22 vt (Spc; reg) A înnoda frunzele a două sau mai multe fire de porumb verde pentru a face umbră.
23-24 vtr (Fig; d. prietenie) A (se) consolida.
25 vt (C. i. saci, desagi, pungi etc.) A închide la gură, adunând marginile și înnodându-le sau strângându-le cu o sfoară ale cărei capete se înnoadă.
26 vt (C. i. obiecte, materii etc..) A pune într-o învelitoare, într-un sac, într-o pungă etc. care se strânge la gură sau la margini.
27 vt (Pop; îe) Leagă sacul până e plin Averea trebuie administrată chibzuit încă de la început.
28 vt (Pop; îe) În sacul ~t nu știi ce-i ~t Se spune despre o femeie însărcinată despre care nu se știe dacă va naște băiat sau fată.
29 vt (Pop; îe) A lega paraua cu șapte (sau nouă, zece) noduri (ațe) A cheltui cu economie o sumă de bani.
30 vt (Pop; îae) A fi zgârcit.
31 vt (C. i. nervi, canalele unor glande, cordonul ombilical) A obtura prin strangulare.
32 vt (C. i. documente vechi, pergamente, teancuri de foi, cutii, pachete etc.) A împacheta prin înfășurare și prindere cu panglici sau sfori pentru a nu se deteriora sau pentru a fi transportate.
33 vt (Reg) A petrece funii prinse de un druc de-a lungul sau de-a latul carului încărcat cu paie etc. pentru a le presa și a le ține strâns.
34 vt (Spec) A aplica o pecete pe un document, pe o scrisoare etc. pentru a o sigila.
35 vt (C. i. fire de grâu, de cânepă sau nuiele, vreascuri etc.) A lua și a pune laolaltă, strângându-le cu ajutorului unei chite etc. astfel încât să nu se risipească, să nu se sfărâme, să fie ușor manipulate.
36 vt A încinge cu o funie etc. snopuri, mănunchiuri etc. pentru a nu se desface.
37-38 vt (Pop; îe) A (nu) ~ două în (sau într-un) tei (prin etimologie populară trei) A (nu) pune nimic de-o parte din câștigul obținut.
39 vt (Reg; îe) A nu lega două A nu aduna deloc bani sau avere.
40 vt (Pop; gmț; îe) Să-i legi cu tei (într-un curmei) și să-i dai pe apă (sau în gârlă) Se spune despre doi oameni la fel de netrebnici sau de ineficienți.
41 vt (C. i. părul oamenilor) A strânge la un loc cu ajutorul unei panglici, al unei funde etc., pentru a nu se împrăștia în dezordine, pentru a nu acoperi ochii.
42 vt (C. i. obiecte de îmbrăcăminte sau părți ale acestora) A aduna pe lângă corp făcând din două sau mai multe părți un tot, prin înnodare sau prin împreunarea capetelor, a marginilor, etc. ori cu ajutorul unui cordon, al unui brâu, al unei panglici etc. ca să nu se desfacă, să nu alunece sau să nu stea neglijent Si: a încinge.
43 vt (Reg; c. i. opinci, urmat de determinarea „la cioc”) A strânge, a încreți marginile cu o sfoară, cu o curelușă trecută prin mai multe găuri.
44-45 vtr (D. oameni) A (se) încinge cu un brâu.
46 vt (Rar; c. i. pânzele corăbiei) A aduna la un loc Si: a strânge.
47 vt (Rar) A începe hora.
48 vt (C. i. uși, obloane, porți etc.) A consolida prin aplicarea unor drugi, a unei șine etc. pentru a mări rezistența ori soliditatea Si: a fereca.
48 vt (Fig; îe) A avea inima ~tă cu curele A fi nepăsător.
49 vt (Fig; îae) A fi insensibil.
50 vt A strânge butoaie, lăzi etc. cu șine sau cercuri de fier pentru a le spori rezistența în utilizare.
51 vt A strânge cu un cerc piesele care alcătuiesc un obiect pentru a realiza un tot.
52 vr (Îvp; îe) Butia cu un cerc nicicum nu se leagă A nu putea anula un rău dintr-o dată.
53 vt A întări roțile de lemn ale unor vehicole prin aplicarea unei șine peste obezi.
54 vt (C. i. căruțe, care) A îmbrăca în fier caroseria.
55 vt (C. i. mai ales obiecte de podoabă) A îmbrăca cu plăci de metal prețios Si: a placa. 56 vt (C. i. piese de mobilier, pergamente sau acte de preț) A îmbrăca, prin acoperire integrală sau parțială, cu piele, cu catifea etc. pentru a proteja sau pentru a înfrumuseța.
57 vt A prinde una de alta foile unei cărți, prin coasere sau lipire și a-i pune scoarțe Si: a broșa, a cartona, a coperta (reg) a compacta.
58 vr (Rar; d. oameni, urmat de „în zale”) A-și îmbrăca armura Si: (înv) a se împlătoșa, a se înzăua.
59 vt (C. i. obiecte dezmembrate sau piese detașabile ale unui obiect) A (re)compune prin punerea una lângă alta a părților componente sau desfăcute, prin strângerea lor cu o funie, lamă metalică, sârmă etc. Si: (pfm) a drege.
60 vi (Îe) Viața ~tă cu ață Se spune despre existența precară sau periclitată a cuiva.
61 vt (Înv; îe) A lega tabăra (sau, rar, lagărul) A fortifica, prin diverse întărituri, în special prin care de luptă, o armată care staționează sau se află în marș, pentru a împiedica intruziunea inamicului în rândurile proprii.
62 (Înv; îae) A pune o armată în dispozitiv de luptă.
63 vt (C. i. obiecte de mărime sau de greutate mică) A fixa pe loc sau unul de altul cu ajutorul unui lanț, al unei frânghii etc. pentru a nu se desprinde, pentru a nu cădea sau pentru a rămâne în poziția sau în locul dorit Si: a agăța, a atârna, a prinde, a țintui.
64 vt (Îvp; spc) A construi plute, asamblând trunchiuri de copaci.
65 vt (Îvp; c. i. părți detașabile ale unor obiecte precum condeiul, coasa etc..) A fi fixat în toc sau în legătoare, pentru a putea fi utilizat sau pentru a nu-l pierde.
66 vt (Spc; c. i. lăstari de viță-de-vie ori tulpine ale unor plante de cultură agățătoare) A fixa pe araci Si: a arăci.
67 vt (Pop; c. i. fuiorul sau caierul de lână) A pune în furca de tors o cantitate de lână și a o prinde de aceasta cu o panglică, cu o sfoară etc.
68 vt (C. i. ambarcațiuni; udp „de”, „la” care indică locul sau obiectul de care se fixează) A fixa prin parâme Si: a acosta, a ancora.
69 vi (Mrn; îe) A lega în barbă A ancora cu două ancore ale căror lanțuri sunt paralele.
70 vt (Mrn; îe) A lega la schelă A opri într-un port o corabie, fixând-o cu părâme de stâlpii cheiului.
71 vt (Îvr) A întinde pânzele unei corăbii.
72 vt (C. i. ustensile, aparate de mici dimensiuni, greutăți) A fixa de o parte a corpului cu o funie, cu o curea, cu un lănțisor etc. pentru a fi ușor de purtat sau de folosit..
73 vi (Reg; îe) A umbla cu ciolanele ~te la gât Se spune despre cineva care se comportă nefiresc.
74 vt (Îvr; îe) A-i ~ (cuiva) lingurile de gât A nu aștepta cu masa pusă pe cineva invitat, care a întârziat.
75 vt (Îvr; îae) A lăsa flămând pe cineva.
76 vt (Îrg; îe) A-i ~ (cuiva) bășica (sau tinicheaua) de coadă A concedia pe cineva cu scandal.
77 vt (Îrg; îae) A retrage cuiva bunăvoința sau favoarea de care se bucura Si: a disgrația.
78 vt (Pop; îe) Șoarecele nu încape-n gaură și-și mai leagă și-o tigvă de coadă Se spune despre oamenii care încearcă să facă mai mult decât pot.
79 vt (Fam; îe) A lega cartea (sau vornicia etc.) de gard A întrerupe o activitate.
80 vt (Reg; îe) A nu fi ~t de gard A nu fi etern sau fără sfârșit.
81-82 vtr(p) (C. i. oameni sau trupurile lor; udp „de“, „în“, „cu“) A (se) prinde unul de altul.
83-84 vtr(p) (C. i. oameni sau trupurile lor; udp „de“, „în“, „cu“) A (se) prinde unul pe altul de ceva sau de cineva.
85-86 vtr(p) (C. i. oameni sau trupurile lor; udp „de“, „în“, „cu“) A (se) atârna.
87-88 vtr(p) (C. i. oameni sau trupurile lor; udp „de“, „în“, „cu“) A (se) înlănțui pentru a acționa ca o singură forță.
89 vt (Pop; îe) Bun să-l legi la rană Se spune despre un om blând și generos.
90 vt (Pop; îe) Omul bătrân și nebun leagă-l de gard și-i dă fân Se zice despre cel care nu mai poate fi educat sau îndreptat.
91 vt (Reg; d. copii mici; îe) A fi ~t de poalele mamei A depinde total de ajutorul mamei.
92 vt (Fam; îe) A ține (pe cineva) ~t de fusta (cuiva) A fi nedeslipit de cineva.
93 vt (Pop; d. musafiri; îe) A fi ~t de scaun A nu mai pleca.
94 vt (Fig; c. i. sunete, cuvinte) A îmbina în conformitate cu normele specifice unei limbi pentru a vorbi sau a citi cursiv.
95 vt (Fig; c. i. propoziții, fraze) A formula și a combina pentru a exprima ceva.
96-97 vt (Îe) A (nu) putea să lege un cuvânt, o vorbă (sau vreo câteva cuvinte, vorbe) A (nu) putea rosti.
98-99 vt (Îae) A (nu) putea construi (decât) cu dificultate un enunț.
100 vt (Rar; îe) A lega vorbe fără șir A vorbi incoerent.
101 vt (Rar; îe) A nu lega două A nu putea înțelege nimic din vorbirea cuiva.
102 vt (Fig; rar; c. i. subiectul scrierii, șîe a lega în stihuri“) A versifica.
103-104 vtr (D. activități psihice, în fiziologia umană) A (se) forma.
105 vt (D. divinitate, persoane cu putere de decizie) A crea.
106 vt (Îlv; d. oști) A lega împresurare A se desfășura.
107 vr (Îvr; d. căldură) A se forma.
108 vr (Îvr; d. căldură) A se degaja.
109-110 vtr (D. căi de comunicație, poduri etc.) A uni orașe, locuri etc..aflate la o oarecare distanță unele de altele.
111-112 vtr (D. săli, camere, spații din imobile) (A face să comunice sau) a comunica.
113 vt (C. i. obiecte perechi, piese formate din două părți identice) A uni prin alăturare sau prin strângere cu ajutorul unui șiret, lănțișor etc.
114 vt (C.i. pari, stâlpi etc.) A uni pentru a îngrădi sau a împrejmui ceva.
115 vt (C. i. grinzi, bârne etc. folosite în construcție) A împreuna cu ajutorul cuielor sau prin încastrare.
116 vt A asambla părțile componente ale unor piese din structura unor unelte agricole.
117-118 vtr (D. sprâncene, linii geometrice sau ornamentale) A (se) îmbina.
119 vt A (re)face conexiunea dintre vase sanguine, nervi, oase, țesuturi etc.
120 vt (Med) A sutura.
121 vr (Îvr) A se încleia.
122 vr (D. lapte) A se prinde.
123 vr (D. sirop) A se îngroșa, devenind cleios.
124 vt (Teh; c. i. conductori sau anumite piese și ansamble ale unui sistem electric, electronic sau de alt tip) A realiza o conexiune între un element al acestuia și o sursă de alimentare Si: a conecta, a cupla, a racorda.
125 vt (Teh; spc) A instala aparatele și dispozitivele necesare conectării la rețea a unei mașini, a unui aparat etc.
126 vt (C. i. piatră sau blocuri de piatră de construcție, pereți etc.) A fixa într-un ansamblu omogen și de o mare soliditate Si: a încastra, a înțepeni.
127-128 vtr (D. atomi, substanțe chimice sau alimente în stare fluidă) A fi combinat sau a se combina cu…
129 vt A uni cuvintele cu ajutorul cratimei.
130 vt (C. i. cuvinte, propoziții, fraze) A nu marca grafic, prin spații albe, unitățile unui enunț.
131-132 vtr (D. propoziții sau d. elemente ale acestora) (A fi în relație sau) a se relaționa cu….
133-134 vtr (D. accentul silabic, sunete, secvențe muzicale) (A fi unit sau) a se uni în chip armonios Si: a (se) armoniza. 135-136 vtr (Spc; d. cuvinte, idei, secvențe narative) A (se) structura în mod logic, coerent.
137-138 vtr (Fig; c. i. oameni) A (se) aduna în aceeași parte sau la un loc.
139 vt (C. i. lucruri, fenomene, creații sau părți, aspecte ale acestora) A grupa pe baza unor însușiri comune ori pe baza unor aprecieri, considerații etc.
140-141 vtr (D. regiuni geografice sau istorice) A (se) situa în același plan ori în același sistem.
142 vr (Îlv) A se lega prieteni A se împrieteni.
143 vr (Îlv) A se lega tovarăși A se întovărăși.
144 vr (Îlv) A se lega frați de cruce A deveni frați de cruce Si: (înv) a se înfrăți.
145-146 vtr (C. i. raporturi afective, de rudenie etc.) A (se) stabili o relație de prietenie, rudenie etc.
147 vt (Fam; îlv) A ~ (o) cunoștință A cunoaște pe cineva.
148 vt (Îe) A lega vorbă (sau vorba, înv, voroavă) A intra în vorbă cu cineva.
149 vt (D. primari, conducători, state etc.) A intra în relații diplomatice, politice, unilaterale etc.
150 vt (Înv; îe) A lega pacea (sau împăcăciunea) A încheia pace.
151 vt (Îe) A lega cuvânt A face un legământ.
152 vt (Îvr; îe) A lega tablele A ratifica un acord prin documente.
153-154 vtr (Înv) A (se) căsători.
155 vt (Îvp; îe) A-și lega viață (sau, rar, viețile) ori soarta (și viața) (de cineva) A se căsători.
156-157 vt (Îvp; îe) A fi ~t cu Duhul (sau, rar, cu cel necurat) A fi unit (cu Duhul Sfânt sau) cu cel necurat.
158 vt (Îe) A-și lega destinul (soarta) de cineva (sau de soarta) destinul cuiva A împărtăși aceeași soartă, evoluție cu cineva.
159 vt (Rar; îe) A fi ~t cu veșnicia A fi predestinat veșniciei.
160 vrr (D. oameni, familii, colectivități) A se unui în jurul aceluiași ideal.
161 vrr (D. oameni, familii, colectivități) A se asocia.
162 vt (D. neamuri, așezăminte) A (se) înfrăți.
163 vr (Rar; d. personalități creatoare) A se asemăna pe baza afinităților de creație.
164-165 vtr (D. oameni, suflet, inimă, minte) A fi atașat sau a se atașa de cineva.
166 vt (Rar; îe) A-și lega ochii (de ceva) A nu-și putea lua privirea de la ceva.
167-168 vtrp (Înv; îe) A lega de glie (sau de pâmânt, rar, de moșie) (A aduce pe cineva sau) a fi adus în situația de rob, de subordonare din punct de vedere economic, politic și social față de un anumit ținut, de o anumită moșie.
169-170 vti (Înv; pex; îae) A diminua sau a îngrădi libertatea de mișcare și de organizare a cuiva.
171 vi (Fig; urmat de „de pământ”, „de brazdă”) A fi constrâns să ducă o viață limitată spiritual.
172 vi A fi atașat de locul de muncă, de rangul deținut sau oamenii de care depind acestea.
173 vi (Pex) A fi în subordinea sau la cheremul cuiva.
174 vr (Îvp) A se ocupa cu pasiune de ceva.
175 vt (Înv) A fi interesat de…
176 vt (Înv; c. i. nume, orgolii, funcții) A-și face un merit, un renume etc. din ceva.
177 vr (Fam) A provoca la vorbă, la certă, la bătaie etc. prin cuvinte, gesturi, atitudini etc. sfidătoare sau violente Si: a se agăța, (înv) a se alega1, a persecuta, (îrg) a agasa, a enerva, a sâcâi, a supăra, a plicitisi, a zădărî, (liv) a bate la cap, a tracasa, (reg) a se ține de capul cuiva, a se ține scai de cineva, a zăhăi.
178 vr (Îe) Ce te legi de (cineva)? Se spune când o persoană nu este lăsată în pace.
179 vr (Îvp; îe) A se lega de cineva ca scaiul de oaie, a se lega de capul (cuiva) A sta mereu în preajma cuiva, devenind uneori agasant.
180 vr (Rar; îe) A se lega de coada (cuiva) A se ține după cineva.
181 vr (Îvr; îe) A-și lega unul și altul gura (de cineva) A bârfi.
182 vr (Pop; d. dor, dragoste, boală etc.) A pune stăpânire pe… Și: a se aprinde, a se lipi.
183 vr (Îvp; d. blesteme, vrăji) A se adeveri.
184 vr (Îe) ~-s-ar moartea de…! Blestem prin care se dorește moartea cuiva.
185 vt A acosta o persoană de sex opus, cu intenția de a o seduce sau de a abuza sexual de ea.
186 vt A face avansuri cuiva într-un mod nepermis Si: a hărțui sexual.
187-188 vtr A pretinde pe nedrept ceva.
189-190 vtr A (se) folosi (de) ceva drept pretext pentru a face scandal, a se răzbuna, etc.
191 vt (C.i. fenomene, procese, obiecte etc. aparent disparate) A fi în strânsă conexiune cu…
192 vt (C. i. noțiuni, concepte etc.) A fi în mod strict corelat cu …Si: a se corela, a se intercondiționa.
193 vt (C. i. activități, procese, fenomene etc.; udp „de“) A determina.
194 vt (C. i. activități, procese, fenomene etc.; udp „de“) A condiționa.
195 vt (Pex; c.i. activități, procese, fenomene etc.; udp „de“) A influența.
196 vt (C. i. oameni) A depinde de…
197-198 vtr (C. i. rezultatele unor activități intelectuale sau artistice și consecințele unor fenomene, procese etc.; udp „cu“, „de“) A (se) asocia cu...
199-200 vtr (C. i. produse ale unor activități creatoare, urmările unor fapte, procese etc.) A (se) fundamenta.
201-202 vtr (Pex; c. i. produse ale unor activități creatoare, urmările unor fapte, procese etc.) A (se) explica prin…
203-204 vtr (Îe) A(-și) lega numele (de ceva) A (se) face cunoscut prin ceva.
205-206 vtr (Îae) A i (se) asocia reputația cu ceva.
207 vt (C. i. opinii, idei etc. sau efecte, rezultate etc.) A desprinde pe cale de consecință Si: a decurge, a deriva.
207 vrr (D. credințe, cunoștințe, anecdote, povesiri, tradiții etc.; udp „de“) A se referi la...
208 vrr (D. credinte, cunoștințe, anecdote, povesiri, tradiții etc.; udp „de“) A trimite la….
209 vt (C. i. oameni) A imobiliza pe cineva cu ajutorul unei funii, al unui lanț, al unor cătușe Si: a fereca, a încătușa, a înlănțui, a pune în fiare.
210 vt (Spc; c. i. persoane urmărite, delincvenți etc.) A lua prizonier Si: a aresta, a captura, a închide, a întemnița.
211 vt (Îe) A ~ (pe cineva) fedeleș (sau burduf, butuc, bute, cobză, nod, snopi, îvr, ca butuc) A imobliliza complet pe cineva prin legături (89) foarte bine strânse.
212 vt (Îe) A ~ (pe cineva) spate în spate (sau la spate) A imobilza într-o singură legătură trupurile a doi oameni așezați spate la spate.
213 vt (Fig; îe) A ~ (pe cineva) de mâini și de picioare A imobiliza total pe cineva.
214 vt (Fig; pex; îae) A priva pe cineva de libertatea de mișcare sau de acțiune.
215 vi (Fam; îe) A fi nebun (sau, rar bun) de ~t A fi bolnav psihic, aflat într-o criză de agitație psiho-motorie.
216 vi (Fam; îae) A se comporta ca un nebun.
217 vt (Înv; c. i. condamnați) A imobliza, prin fixarea cu diverse legături, de unul sau de doi stâlpi, de cozile a două cămile, de vârfurile a doi copaci, etc. pentru a pedepsi, pentru a supune la cazne sau pentru a ucide Si: a țintui.
217 vt (Rar; îe) A ~ (pe cineva) la stâlpul infamiei A condamna pe cineva în public Si: a blama.
218-219 vtr (Fig) A (se) încurca.
220-221 vtr A (se) prinde în cursă.
222 vt (Îvp) A lua în stăpânire Si: a supune.
223 vrp (Fig) A fi ținut în loc.
224 vrp (Fig) A fi împiedicat.
225 vt (Fig; îe) A lega mâinile A lipsi de puterea de a acționa.
226 vt (Înv; îe) A fi cu mâinile ~te la piept A-și împreuna mâinile în semn de cucernicie sau de neputință.
227 vt (Înv; pex; îae) A fi uluit.
228 vt (Îe) A lega limba (sau gura) cuiva A împiedica pe cineva să vorbească.
229 vt (Îae) A reduce la tăcere pe cineva.
230-231 vtr (Îe) A i (se) lega cuiva limba (A face să nu mai vorbească sau) a nu mai putea vorbi Si: a amuțî.
232-233 vtr (Spc; îae) A nu mai putea vorbi din motive de boală.
234 vt (Fam; îe) Leagă-ți gura (sau clanța, fleoanca, leorpa, troampa)! Nu mai vorbi.
235 vt (Rar; îe) A-i ~ (cuiva) fierul A împiedica pe cineva să mai lupte, blocându-i mișcarea spadei Si: a dezarma.
236 vt (Înv) A împiedica mișcarea unei roți.
237 vt (C. i. animale domestice, rar, păsări; udp „cu“, „de“, „la“) A fixa printr-un lanț, printr-o funie etc. petrecută pe după o parte a corpului, pentru a mâna în direcția dorită ori pentru a împiedica să fugă.
235 vt (Îe) A (-și) ~ măgarul (sau samarul) de gard A se îmbogăți în urma slujbei pe care o are.
236 vt (Rar; îe) A-și lega calul (reg, caii) A se liniști.
237 vt (Reg; îe) A lega câinele la gard A se lăuda în mod justificat.
238 vt (Fam) A lega cățeaua, leagă-ți căteaua (sau haita)! A se opri din vorbit.
239 vr (Pop; d. pești) A se prinde în undiță, năvod etc.
240 vrr A se obliga să îndeplinească sau să respecte condițiile sau termenii unui contract, ai unei convenții etc.
241 vrr A cădea de acord Și: a se învoi.
242 vr (Pop) A paria.
243 vr (Pop; spc; d. călușari) A se constitui în formație în urma unui jurământ Si: a se jura.
244 vt (Udp „cu“, „prin“, „de“) A fi constrâns prin ceva față de cineva sau ceva.
245 vt (Udp „cu“, „prin“, „de“) A fi dator.
246 vt (Îe) A spune cuvinte care leagă A-și lua un angajament față de cineva cu ocazia logodnei sau căsătoriei.
247 vt (Spc) A pune drept zălog Si: (pop) a chiezăși.
248 vt (Înv; c. i. dări, impozite etc., legi, dispoziții etc.) A institui și a face să intre în vigoare.
249 vt (Îvr) A fixa un legământ care implică un anumit tip de credință morală.
250 vt (Bis; îvp; c. i. sărbători sau posturi din calendarul creștin) A institui prin hotărâre sinodală zilele de sărbătorire ale unui sfânt și zilele sau perioadele de timp în care creștinii sunt datori să postească.
251 vt (Pop) A impune o interdicție Si: a interzice.
252 vt (Înv) A anula printr-o lege (33), amendament etc. o dare, un impozit, etc.
253 vt(a) (Bis; îoc a dezlega; d. apostoli, preoți etc.) A opri, prin anumite dispoziții, reguli, canoane, etc., de la anumite fapte, conduite etc. Si: a interzice.
254 vt(a) (Bis; pex; îoc a dezlega) A lipsi de iertare abaterile de la canoanele instituite și pe oamenii care se fac vinovați de ele.
255 vt(a) (Bis; spc) A nu dezlega păcatele cuiva.
256 vt(a) (Pex; înv; d. oameni, instituții etc. cu mare influență sau putere de decizie) A dispune după bunul plac de putere, de prerogativele etc. unei funcții, meserii etc.
257 vt(a) (Fig; pop; îcr a dezlega) A vrăji pe cineva.
258 vt(a) (Fig; pop; îcr a dezlega) A descânta de ceva pe cineva.
259 vt (Pex; îvp; c. i. oameni, sentimente, privirile acestora etc.) A aduce în imposibilitate de a acționa sau de a funcționa normal.
253 vt (Îvp; c. i. bărbați, trupul, virilitatea acestora) A face impotent prin farmece.
254 vt (C. i. miri, sau unirea sexuală dintre aceștia) A împiedica, prin vrăjitorie să se producă.
255 vt (C. i. ploaie, vânt, furtună) A opri, prin vrăji, descântece, să survină.
256 vt (C. i. ploaie, vânt, furtună etc.) A face prin vrăji să se abată asupra unui anumit ținut.
257 vt (Îvr; c. i. un ritual magic, o vrajă, efectele acestora) A opri să se producă Si: a anula, a desface, a suprima.
258-259 vtrp (Îe) A ~ (cuiva) drumul A împiedica pe cineva să meargă pe unde dorește.
260-261 vtrp (Îae) A zădărnici planurile cuiva.
262 vt (Pop; c. i. bani, comori, etc.) A fi sub puterea unui blestem.
263 vt A acoperi, de obicei prin înfășurare, cu ajutorul unei bucăți de pânză, a unei năframe etc. pentru a proteja.
264 vt (Spc) A acoperi gura, ochii pentru a împiedica pe cineva să vadă, să vorbească etc.
265-266 vtr (D. femei) (A fi îmbrobodit sau) a se îmbrobodi.
267-268 vtr (D. bărbați, urmat de „turcește“) (A fi înfășurat sau) a-și înfășura capul, după moda orientală, cu un șal, un turban etc.
267 vt (Îe) A-și lega capul cu…, a-și lega de cap necaz (sau nevoie) A se căsători.
268 vt (Îae) A-și complica existența.
269-270 vti (Îe) A-și lega ochii, a lega la ochi A (se) amăgi.
271-272 vti (Îae) A(-și) face iluzii.
273-274 vti (Spc; îae) A fermeca.
275 vt (Pop) A acoperi cu un văl, basma etc. capul miresei în cadrul ceremoniei de nuntă, în semn de trecere a acesteia în râdul nevestelor.
276 vt A acoperi cu ceva corpul unei ființe sau părți ale acestora pentru a le proteja.
277 vt (Reg; c. i. stoguri, clăi, căpițe de fân, paie, etc.) A acoperi vârful cu ceva pentru a proteja de umezeală, de vânt etc.
278 vt A îngriji o rană sau pe cineva bolnav prin aplicarea de pansamente, comprese, bandaje Si: a bandaja, a pansa.
279 vr (Fam; îe) A se lega la cap fără să-l doară A-și crea complicații, greutăți inutile.
280-281 vtrp (Pop) A (se) trata.
282 vt (Pop) A alina o durere sufletească.
283 vi (Îvp; d. plante de cultură, florile acestora) A se afla în perioada de fructificație Si: a face fructe.
284 vi (Îe) A lega sec A nu rodi.
285 vi (Spec; d. varză) A face căpățână.
286 vi (Îvp; d. pomi altoiți) A da naștere la tulpini secundare.
287-288 vir (D. roade, fructe etc.) A începe să se dezvolte, trecând de la stadiul de floare la cel de fruct.
289 vi (Pan; d. animale) A concepe.
290 vi (Rar; d. anumiți compuși chimici) A se solidifica în prezența unui reactiv.
291 vr (Fig; d. oameni) A deveni mai vânjos Și: a se întări.

jidan

jidán s. m.
[At: NEGRUZZI, S. I, 324 / V: (reg.) jâdan, judan / Pl: jidani / E: jid + -an]
1. (Pop.; prt) Evreu.
2. (Prt) Termen injurios la adresa evreilor.
3. (Pop.; îs) jidan botezat Creștin cu apucături rele.
4. (Pop.; îe) A avea cap de jidan A umbla cu înșelăciuni.
5. (Pop.; îe) Parcă se bat jidanii la gura lui Se spune despre cineva care vorbește repede și nedeslușit.
6. (Pop.; îe) Când vor ieși jidanii la seceră Niciodată.
7. (Ent.; reg.) Jidov (8).
8. (Orn.) Corb-de-noapte