Categories
Definiții ale unor cuvinte care nu există în alte dicționare pub-

abnegație

abnegáție s.f. 1 Atitudinea persoanei care renunță la dorințele, interesele personale în favoarea altcuiva. Abnegație de sine pentru a se consacra soțului,... copiilor ei (EMIN.). 2 Devotament (dus până la sacrificiu de sine) pentru motive superioare, de ordin religios, social etc.; atitudine de profund atașament față de o cauză, un țel etc. (și hotărârea neclintită de a le servi în orice împrejurare). Abnegațiune patriotică (MAIOR.). • g.-d. -iei. și (înv.) abnegațiune s.f. / <fr. abnégation, it. abnegazione, lat. abnegatio, -onis. (DEXI – „Dicționar explicativ ilustrat al limbii române“, Ed. Arc & Gunivas, 2007)

Categories
Dicționaru limbii românești pub-1939

abnegațiune

abnegațiúne f. (lat. abnegátio, -ónis). Renunțare la orĭ-ce avantaj orĭ deșertăciune (lepădare de sine). – Și -áție.

Categories
Dicționarul limbii române moderne pub-1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)

abnegație

ABNEGÁȚIE s. f. Devotament (dus până la sacrificiu). – Fr. abnégation (lat. lit. abnegatio, -onis).

Categories
Dicționar ortografic ortoepic și morfologic al limbii române ediția a II-a revăzută şi adăugită pub-2005

abnegație

abnegáție (-ți-e) s. f., art. abnegáția (-ți-a), g.-d. abnegáții, art. abnegáției

Categories
Dicționarul etimologic român pub-1958-1966

abnegație

abnegáție (abnegáții), s. f. Devotament. – Var. abnegare. < Fr. abnégation. Der. s-a format pe baza unui model verbal a abnega, care nu se folosește.