Categorii
Dicționaru limbii românești pub-1939

baccelesc

baccelésc (mă) v. refl. (d. baccea) Fam. Iron. Devin baccea, mă ramolesc.

Categorii
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

bacceli

bacceli, baccelesc v. r. 1. a îmbătrâni, a se ramoli 2. a se îngrășa, a se lăți

Categorii
Dicționarul limbii române moderne pub-1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)

bacceli

BACCELÍ, baccelesc, vb. IV. Refl. A îmbătrâni; a se ramoli. – Din baccea.

Categorii
Dicționar ortografic ortoepic și morfologic al limbii române ediția a II-a revăzută şi adăugită pub-2005

bacceli

baccelí (a se ~) (rar) vb. refl., ind. prez. 3 sg. se bacceléște, imperf. 3 sg. se bacceleá; conj. prez. 3 să se bacceleáscă

Categorii
Dicționarul explicativ al limbii române ediția a II-a pub-1998

bacceli

BACCELÍ, baccelesc, vb. IV. Refl. 1. A îmbătrâni, a se ramoli, a deveni baccea. 2. (Fam.) A se îngrășa, a se lăbărța. – Din baccea.