Categories
Dicționaru limbii românești pub-1939

căscătură

căscătúră f., pl. ĭ. Rezultatu căscăriĭ: de la prima căscătură am văzut că ți-e somn. Crăpătură, prăpastie.

Categories
Dicționarul limbii române moderne pub-1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)

căscătură

CĂSCĂTÚRĂ, căscături, s. f. 1. Căscat1. 2. Deschizătură, crăpătură. – Din căsca + suf. -(ă)tură.

Categories
Dicționarul explicativ al limbii române ediția a II-a pub-1998

căscătură

CĂSCĂTÚRĂ, căscături, s. f. 1. Căscat1. 2. Deschizătură, crăpătură. – Căsca + suf. -ătură.