Categorii
Micul dicționar academic pub-2002

consecut

consecutiv, ~ă a
[At: EMINESCU, N. 33 / Pl: ~i, ~ve / E: fr consécutif ]
1 Care urmează fără întrerupere, în șir Si: succesiv.
2 (Grm; îs propoziție ~ă) Propoziție circumstanțială care exprimă rezultatul unei acțiuni sau al unei stări din propoziția regentă.
3 (Grm; îs conjuncție ~ă) Conjuncție care introduce o propoziție consecutivă.

Categorii
Dicționaru limbii românești pub-1939

consecutiv

consecutív, -ă adj. (d. lat. consecutus, care urmează, cu sufixu -iv, fr. consécutif). Unu după altu, în șir: atacurĭ consecutive. Adv. În mod consecutiv.

Categorii
Marele dicționar de neologisme pub-2000

consecutiv

CONSECUTÍV, -Ă adj. care urmează neîntrerupt, în șir, succesiv. ♦ complement circumstanțial ~ = complement de mod care prezintă drept consecință determinarea unei acțiuni, a unei însușiri; propoziție ~ă (și s. f.) = propoziție circumstanțială care exprimă consecința sau rezultatul acțiunii verbului, ori al intensificării însușirii unui obiect din regentă; conjuncție ~ă = conjuncție care introduce o propoziție consecutivă. (< fr. consécutif)

Categorii
Dicționar de neologisme pub-1986

consecutiv

CONSECUTÍV, -Ă adj. Care urmează neîntrerupt, la rând, succesiv. ◊ Propoziție consecutivă (și s.f.) = propoziție circumstanțială care exprimă urmarea, rezultatul unei acțiuni sau calități arătate în propoziția regentă; conjuncție consecutivă = conjuncție care introduce o propoziție consecutivă. [Cf. fr. consécutif, it. consecutivo].

Categorii
Dicționarul explicativ al limbii române ediția a II-a pub-1998

consecutiv

CONSECUTÍV, -Ă, consecutivi, -e, adj. Care urmează fără întrerupere, în șir; succesiv. ◊ Propoziție consecutivă = propoziție circumstanțială care exprimă rezultatul unei acțiuni sau al unei stări din propoziția regentă. Conjuncție consecutivă = conjuncție care introduce o propoziție consecutivă. – Din fr. consécutif.