consecut

consecutiv, ~ă a
[At: EMINESCU, N. 33 / Pl: ~i, ~ve / E: fr consécutif ]
1 Care urmează fără întrerupere, în șir Si: succesiv.
2 (Grm; îs propoziție ~ă) Propoziție circumstanțială care exprimă rezultatul unei acțiuni sau al unei stări din propoziția regentă.
3 (Grm; îs conjuncție ~ă) Conjuncție care introduce o propoziție consecutivă.