Categorii
Dicționaru limbii românești pub-1939

crîșc

crîșc, V. scrîșnesc.

Categorii
Dicționaru limbii românești pub-1939

crișc

crișc, V. scrîșnesc.

Categorii
Dicționarul etimologic român pub-1958-1966

crîșca

crîșcá (crấșc, crâșcát), vb.1. A scrîșni din dinți. – 2. A trosni, a scîrțîi. – 2. A trosni, a scîrțîi. – Var. (s)cîrșca, (în)crișca. Creație expresivă, ca crîcni, scrîșni, cf. bg. hrăskam, sb. hrskati (Philippide, II, 709).

Categorii
Dicționarul etimologic român pub-1958-1966

crișcă

críșcă (críște), s. f. – Bucată. Sb. križka, rut. kriška (DAR). În Banat și Bucov.

Categorii
Dicționar de arhaisme și regionalisme pub-2002

crișcă

crișcă2 s.f. (reg.) 1. pasăre de baltă. 2. fată naivă, proastă.