Categorii
Dicționar enciclopedic pub-1993-2009

dacian

DACIAN, lon (1911-1981, n. Saschiz, jud. Mureș), tenor român. Cultură vocală și aptitudini scenice afirmate în repertoriul de operetă românesc („Lăsați-mă să cânt“, „Ana Lugojana“) și universal („Vânzătorul de păsări“, „My Fair Lady“).

Categorii
Dicționar enciclopedic pub-1993-2009

dacian

DACIAN, al treilea etaj al Pliocenului din SE Europei (Bazinul Dacic), caracterizat prin anumite specii de lamelibranhiate, gasteropode și mamifere; petrografic este reprezentat prin nisipuri cu intercalații de gresii, marne și pietrișuri. În D. s-au produs erupții de lave acide (M-ții Căliman) și de lave bazice (M-ții Harghita); D. din zona precarpatică prezintă zăcăminte de lignit, petrol, gaze naturale, diatomit și asfalt.

Categorii
Marele dicționar de neologisme pub-2000

dacian

DACIÁN, -Ă adj., s. n. (din) al treilea etaj al pliocenului din estul Europei. (< fr. dacien)

Categorii
Dicționar de neologisme pub-1986

dacian

DACIÁN s.n. Al treilea etaj al pliocenului. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -ci-an. / < fr. dacien].

Categorii
Dicționarul explicativ al limbii române ediția a II-a pub-1998

dacian

DACIÁN, -Ă, dacieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Al treilea etaj al pliocenului din sud-estul Europei, caracterizat prin anumite specii de lamelibranhiate, gasteropode și mamifere, precum și printr-un complex de nisipuri, argile, gresii etc., conținând zăcăminte bogate de petrol și de lignit. 2. Adj. Care aparține dacianului (1), privitor la dacian. [Pr.: -ci-an] – Din fr. dacien.