Categories
Dicționarul etimologic român pub-1958-1966

dihonie

dihónie (dihónii), s. f. – Neînțelegere, ceartă. Ngr. διχόνια (Tiktin; Gáldi 172; Roesler 566).

Categories
Dicționarul explicativ al limbii române ediția a II-a pub-1998

dihonie

DIHÓNIE, dihonii, s. f. (Reg.) Neînțelegere care degenerează în vrajbă. – Din ngr. dihónia.