Categories
Dicționaru limbii românești pub-1939

ferigă

férigă f., pl. ĭ (lat. fĭlix, filicis; it. felce. V. ferece). Un gen de plante criptogame vasculare care cresc pin [!] pădurĭ pin locurĭ umede și umbroase (polypódium și aspídium [filix mas, aculeátum, spinulósum ș. a.]). Cărbuniĭ de pămînt îs formațĭ în mare parte din ferigĭ, care odinioară eraŭ arborĭ giganticĭ. – Se numește și spata draculuĭ. V. năvalnic.

Categories
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

alluadracul

a-l lua dracul / mama dracului / naiba expr. (peior.) a muri

Categories
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

așivindesufletuldiavolului

a-și vinde sufletul diavolului / dracului expr. 1. a se ticăloși, a comite nelegiuiri. 2. a duce o viață depravată / de desfrâu. 3. a face compromisuri morale importante.

Categories
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

aivenidracii

a-i veni dracii expr. a se înfuria.

Categories
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

a vedea pe dracul

a vedea pe dracul / pe naiba expr. a avea necazuri mari.