eroic

eróic, -ă adj. (vgr. ῾eroïkós). De eroŭ, vitejesc: acțiune eroică. Timpurĭ eroice, cînd trăĭaŭ eroiĭ și a căror istorie e amestecată cu fabule. Poezie eroică, nobilă, înaltă, care-ĭ celebrează pe eroĭ. Med. Foarte puternic, foarte eficace, vorbind de oare-care medicamente: remediŭ eroic. Adv. În mod eroic, vitejește.

eroic

ERÓIC, -Ă adj. 1. Referitor la eroii din mitologie, al eroilor din mitologie. 2. Propriu unui erou sau unei eroine; de erou, vitejesc. 3. Care arată, dovedește eroism. ♦ (Despre poezii, poeme etc.) Care cântă, povestește faptele unui erou. // s.n. Formă de manifestare a sublimului, expresie viguroasă a unității idealului etic cu cel estetic. [Pron. -ro-ic. / < fr. héroïque, it. eroico, lat. heroicus].