eternitáte f. (lat. aetérnitas, -átis). Veșnicie, durată fără început și sfîrșit. Vĭața viitoare: a cugeta la eternitate. Un timp foarte îndelungat: e o eternitate de cînd nu te-am văzut.
eternitate
eternitate
ETERNITÁTE, (rar) eternități, s. f. Faptul de a fi etern; existență infinită în timp, constituind una dintre proprietățile de bază ale materiei; durată nelimitată, veșnicie. ♦ (Prin exagerare) Perioadă foarte lungă. – Fr. éternité, (lat. lit. aeternitas, -atis).
eternitate
ETERNITÁTE s. f. faptul, însușirea de a fi etern; veșnicie. (< fr. éternité, lat. aeternitas)
eternitate
ETERNITÁTE s.f. Faptul de a fi etern; durată nelimitată, veșnicie. ♦ (P. ext.) Perioadă foarte lungă. [Cf. lat. aeternitas, fr. éternité].
eternitate
ETERNITÁTE s. f. Faptul de a fi etern (1); existență infinită în timp; durată nelimitată, veșnicie. ♦ (Prin exagerare) Perioadă foarte lungă. – Din fr. éternité, lat. aeternitas, -atis.