INTERZÍS, -Ă adj. uimit, uluit. (după fr. interdit)
interzis
interzis
INTERZÍS, -Ă adj., s.m. și f. (Cel) pus sub interdicție. [< interzice].
interzis
INTERZÍS, -Ă, interziși, -se, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este oprit, care nu este permis. 2. S. m. și f. Persoană căreia i s-a ridicat, prin hotărâre judecătorească, exercitarea drepturilor sale; persoană pusă sub interdicție. – V. interzice.