kripton

KRIPTÓN (‹ fr. {i}; {s} kryptos „ascuns”) s. n. Element chimic (Kr; nr. at. 36, m. at. 83,8) din familia gazelor nobile, obținut prin distilarea fracționată a aerului lichid. Se combină numai cu fluorul, la temperatura aerului lichid, sub acțiunea descărcărilor electrice la întuneric. A fost descoperit (1898) de Sir W. Ramsey și M.W. Travers.