Categories
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

o mie de lei

O MIE DE LEI băț, chiftea, o muie de lei, palmă, tonă.

Categories
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

doideunleu

doi de-un leu expr. (adol., peior.) 1. două persoane insignifiante. 2. două persoane cu aceleași defecte.

Categories
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

de chichi

de chichi, de michi, de trei lei ridichi expr. (glum.) v. de chichi.

Categories
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

de chichi

de chichi, de-un leu ridichi, de-un leu bomboane și de restul mentosane expr. (glum.) v. de chichi.

Categories
Dicționarul etimologic român pub-1958-1966

leu

léu (léi), s. m.1. Animal. – 2. Monedă românească. Circula cu acest nume în sec. XVII, cînd valora 120 de bani. Lat. lĕo, împrumut cult, probabil din sec. XVII. Der. nemijlocită din lat. (Pușcariu 968; Pascu, I, 107; Diculescu, Elementele, 427) nu pare posibilă fonetic (lĕo ar fi dat *ieu, ca lĕporemiepure). Nu e sigur, așa cum consideră Diculescu și Scriban, că Lăune ar fi reprezentantul cazului oblic, cf. lăun. Cu atît mai puțin este probabilă der. din sl. livŭ (Conev 56). Sensul al doilea este o traducere din tc. arslanli „leu” și „piastru” (Tiktin). – Der. leoaie, s. f. (înv., leona) pe care Pușcariu 966 îl derivă din lat. *lĕonia, este tot echivocă; leoaică, s. f.; leiță, s. f. (înv., leoaică). – Din rom. pare să provină rut. lew (Miklosich, Wander., 17).