cașet

cașét n., pl. e (fr. cachet, sigil, stampilă [!]). Micĭ cartoane stampilate care daŭ drept la un abonament și pe care le restituĭ zi cu zi cu cît abonamentu se apropie de sfîrșit. (Și jeton, și fișă, și marcă). Cápsulă de hîrtie care conține un medicament în praf.

a se lipi

a se lipi (de cineva) ca marca de scrisoare expr. a se ține după cineva cu insistență fără a se mai putea scăpa ușor de el; a nu lăsa în pace (pe cineva).

marcă

márcă (mắrci), s. f. – Marcă, sigiliu. – Mr. marcă. It. marca, fr. marque,, cf. ngr. μάρϰα, bg., sb., rus. marka). – Der. marca, vb., din fr. marguer, it. marcare; marcant, adj. (notabil), din fr. marquant; marcher, s. m. (marcator), din fr. marqueur; marchetărie, s. f., din fr. marqueterie; remarca, vb. (a observa), din fr. remarquer; remarcă, s. f. (notă, observație), din fr. remarque; remarcabil, adj. (însemnat), din fr. remarquable; mar(c)graf (var. mar(c)grav), s. m., din germ. Markgraf.