ovăz

OVẮZ (‹ sl.) s. m. Plantă furajeră anuală din familia poaceelor, înaltă de 80-170 cm, cu frunze liniare și inflorescența un panicul (Avena sativa). Fructul este îmbrăcat în palee, fusiform, cu un șanț pe fața inferioară, acoperit pe toată suprafața cu perișori scurți și fini. Se cultivă ca plantă furajeră pentru semințe sau nutreț verde. Semințele conțin proteine, grăsimi, celuloză, vitamine și sunt folosite pentru furajarea animalelor tinere, a reproducătorilor și a cailor; de asemenea, este folosit în alimentația dietetică sub formă de grișuri, făină, fulgi. Are utilizări terapeutice, în medicina tradițională umană și veterinară, având proprietăți calmante, cicatrizante, energizante, diuretice, laxative, reconfortante. Cea mai mare producătoare mondială este Rusia (6 mil. t, 2000).

ovăz

ovắz (-zuri), s. n. – Numele unor plante erbacee din familia gramineelor (Avena). – Var. ovăs. Megl. uves. Sl. ovisu, ovesu (Miklosich, Lexicon, 487; Cihac, II, 235), cf. bg. ovisi (Conev 47), slov., ceh. oves, pol. owies. Z final, care nu este în sl., e greu de explicat, dar cf. lituan. aviza, let. duza.Der. ovăscior, s. m. (plantă furajeră, Arrhenatherum elatius).