PRESIMȚÍRE s.f. Acțiunea de a presimți și rezultatul ei; presentiment, prevestire. [< presimți].
presimțire
presimțire
PRESIMȚÍRE, presimțiri, s. f. Faptul de a presimți; sentiment vag și instinctiv pe care îl are cineva față de ceea ce ar urma să se întâmple; presentiment, presimțământ. – V. presimți.