PRIMITÍ, primitesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A vântura a doua oară grâul, ovăzul sau orzul. – Bg. premitam.
primitit
primitit
PRIMITÍT s. n. (Reg.) Acțiunea de a primiti.
primitit
primitít s.n. (reg.) înlăturare, curățire, măturare a plevei și paielor unor cereale (la vânturatul acestora cu lopata); primiteală.