PRIMOGENITÚRĂ s. f. prioritate pe care o are cel dintâi născut între frați (în familiile nobile și domnitoare). (< fr. primogéniture)
primogenitură
primogenitură
PRIMOGENITÚRĂ s.f. Prioritatea pe care o are cel dintâi născut dintre frați (mai ales în familiile nobile și domnitoare). [< fr. primogéniture, cf. lat. primogenitus < primus – întâi, gignere – a naște].
primogenitură
PRIMOGENITÚRĂ s. f. Întâietate, prioritate pe care o are (în unele țări) cel dintâi născut dintre mai mulți frați în dobândirea anumitor drepturi; primogenit. – Din fr. primogéniture.