a se priponi în făcăleț expr. (obs. – d. femei) a avea contact sexual (cu un bărbat).
priponi
priponi
priponi, priponesc v. t. a aresta, a închide.
priponi
PRIPONÍ, priponesc, vb. IV. Tranz. 1. A lega un animal de (sau cu) un pripon. ♦ A pune piedică la picioarele animalelor (ca să nu poată fugi). ♦ A lega de un pripon o ambarcație. 2. P. gener. A imobiliza, a fixa ceva (prin legare); a lega. – Din pripon.