Categories
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

șchiopăta

șchiopăta, șchiopătez v. i. a nu se desfășura în mod normal, a nu funcționa bine

Categories
Dictionnaire morphologique de la langue roumaine pub-1981 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)

șchiopăta

șchiopătá vb., ind. prez. pers. 1 șchiopătez (șchioapăt)

Categories
Dicționarul explicativ al limbii române ediția a II-a pub-1998

șchiopăta

ȘCHIOPĂTÁ, șchiopătez, vb. I. Intranz. 1. A umbla sprijinindu-se mai mult pe un picior decât pe celălalt (sau pe celelalte); a umbla ca un șchiop; a șchiopa. 2. Fig. (Fam.) A nu se desfășura în mod normal, a nu funcționa bine, a se poticni. – Lat. *excloppitare.