Categories
Dictionnaire morphologique de la langue roumaine pub-1981 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)

țopăi

țopăí vb., ind. prez. pers. 1 țópăi / țopăiésc

Categories
Dicționarul explicativ al limbii române ediția a II-a pub-1998

țopăi

ȚOPĂÍ, țópăi, vb. IV. Intranz. A face sărituri repetate, a sălta, a sări de pe un picior pe altul, a se mișca dezordonat și aruncând picioarele. ♦ Peior. A dansa, a juca (fără eleganță). [Var.: țupăí vb. IV] – Țop + suf. -ăi.