Categories
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

văicăreală

văicăreală, văicăreli s. f. (pop.) tânguire, lamentare

Categories
Dicționar ortografic ortoepic și morfologic al limbii române ediția a II-a revăzută şi adăugită pub-2005

văicăreală

văicăreálă (fam.) s. f., g.-d. art. văicărélii; pl. văicăréli

Categories
Dicționar ortografic ortoepic și morfologic al limbii române ediția a II-a revăzută şi adăugită pub-2005

văicăreală

văicăreálă (fam.) s. f., g.-d. art. văicărélii; pl. văicăréli

Categories
Dicționarul explicativ al limbii române ediția a II-a pub-1998

văicăreală

VĂICĂREÁLĂ, văicăreli, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a se văicări; zgomot făcut de cel care se văicărește; tânguire, lamentare, plânset. – Văicări + suf. -eală.