MIERLÚȚĂ1, mierluțe, s. f. (Pop.) Mierliță. – Mierlă + suf. -uță.
verna
mierluță
MIERLÚȚĂ2, mierluțe, s. f. Plantă erbacee cu flori albe în formă de steluțe și cu tulpina ramificată, formând tufe dese (Alsine verna). – Cf. germ. dial. Miere.
untișor
UNTIȘÓR, untișori, s. m. (Bot.) 1. Mică plantă erbacee cu flori galben-aurii, cu frunzele în formă de inimă, groase și lucioase, care se consumă ca salată; grâușor, sălățea (Ranunculus ficaria). 2. (Reg.) Untul-vacii. – Unt + suf. -ișor.