Categorii
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

o vreme să nu dai un câine afară din casă

o vreme să nu dai un câine afară din casă expr. vreme rea.

Categorii
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

așiomorîplictiseala

a-și omorî plictiseala / timpul / vremea expr. a-și ocupa timpul cu lucruri lipsite de importanță.

Categorii
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

fuți

fuți, nu fuți, vremea pulii trece prov. (obs.) carpe diem!; trăiește-ți clipa!; bucură-te de ziua de azi!

Categorii
Dicționar de argou al limbii române pub-2007

de pe vremea lui pazvante chiorul

de pe vremea lui Pazvante Chiorul expr. de demult, din vremuri imemoriale.

Categorii
Dicționarul etimologic român pub-1958-1966

vreme

vréme (-mi), s. f. – Timp. – Var. pl. vremuri. Megl. vreami. Sl. vrĕmę (Cihac, II, 466; Conev 36), cf. bg. vreme, sb. vreme, rus. vremja.Der. vremelnic, adj. (tranzitoriu, provizoriu, efemer), din sl. vrĕmenĭnŭ; vremelnicesc, adj. (temporal), înv.; vremelnicește, adv. (în mod provizoriu), înv.; vremui, vb. (a face vreme urîtă); avreme, adv. (efemer), sec. XVI, înv.