Categories
Dicționarul limbii române moderne pub-1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993)

zabrac

ZABRÁC s. n. (Înv.) 1. Mustrare aspră; ocară. 2. Încercare grea; primejdie.

Categories
Dicționar ortografic ortoepic și morfologic al limbii române ediția a II-a revăzută şi adăugită pub-2005

zabrac

zabrác (înv.) (za-brac) s. n.

Categories
Dicționarul etimologic român pub-1958-1966

zabrac

zabrác (-curi), s. n. – Mustrare, ocară. – Var. zavrac. Sl. zazrakú, de la zazrjeti „a se certa” (Scriban). Der. din rus. zabrak „selecție” (Tiktin) sau din bg. za vrak „la naiba” (Graur, Rom., LV, 251) nu sînt convingătoare.

Categories
Dicționarul etimologic român pub-1958-1966

zabrac

ZABRÁC, zabrácuri, s. n. (din sl. zazrakŭ [din zazrjeti = a certa])

Categories
Dicționarul explicativ al limbii române ediția a II-a pub-1998

zabrac

ZABRÁC s. n. (Înv.) 1. Mustrare aspră; ocară. 2. Încercare grea; primejdie. – Et. nec. Cf. rus. zabrak.